Pensii Private


Cauta stiri
Home Despre Pensii Private Piata Pensiilor Private Cariere Evenimente XPRIMM Pensii XPRIMM TV
 Stiri 
 Administratori 
 Fonduri de pensii private 
 Auditori 
 Depozitari 
 APAPR 
 CSSPP 
 Legislatie 
 Opinii 








Stiri

Inapoi

Scenarii privind viitorul pensiilor in Romania


Sistemul de pensii este un sistem extrem de important, cu un impact foarte mare si care trebuie gandit, discutat public si legiferat intr-o maniera foarte responsabila, considera Suzana DOBRE, Director Executiv, EXPERT Forum in cadrul Conferintei Nationale de Pensii Private.

Suzana DOBRE a prezentat studiul "Tinerete fara batranete - pensiile romanilor in 2040" realizat de EXPERT FORUM (EFOR) pentru APAPR si prezentat luni in cadrul Conferintei Nationale de Pensii Private.

"In studiu am incercat sa ne uitam pe o perioada lunga de timp, pana in anul 2040, si sa vedem care ar putea sa fie valoarea pensiei, ca rata de inlocuire a salariului mediu brut din pensia medie bruta, si care ar putea sa fie deficitul fondului public de pensii intre anii. In acest caz, am verificat trei scenarii", a spus DOBRE.

Aceasta a mentionat ca pentru a avea o imagine asupra viitorului pensiilor in Romania si efectelor politicilor publice posibile, studiul a inclus urmatoarele elemente care raman constante in toate scenariile:
  • nivelul CAS - nivelul este cel de la finele anului 2014. CAS-ul este calculat ca medie ponderata pentru cele 3 grupe de munca, pe baza calculelor facute de Consiliul Fiscal in opinia pe care au emis-o la emiterea OUG de reducere a CAS cu 5 puncte procentuale in 16 iunie 2014;
  • Prognozele de crestere a PIB, salariului mediu si pensiei medii;
  • Gradul de acoperire a sistemul de pensii;
  • Prognoza demografica modelata pe baza metodologiei descrise in anexa.
Cele trei scenarii analizare sunt:

I. SCENARIUL STATUS-QUO

Acest scenariu presupune pastrarea neschimbata a celor doua variabile independente, la nivelul valorilor de la sfarsitul anului 2014:
  • gradul de ocupare a populatiei active ramane constant dar numarul de persoane ocupate pe categorii de varsta este ajustat pe modelul demografic construit
  • si nu se modifica modul de alocare al contributiei la Pilonul II administrat privat, fata de prevederile legale in vigoare la finalul anului 2014. Alocarile catre pilonul II au fost estimate pe baza prevederilor mentionate in legea in vigoare la finalul lui 2014, respectiv o crestere anuala de 0,5 pp a alocarilor dar cu prelungirea termenului de atingere a nivelului de 6% cu un an, fata de perioada prevazuta in lege. Inghetarea cresterii alocarilor in perioada crizei a decalat calendarul initial si consideram probabila prelungirea perioadei cu un an.
Concluziile principale ale acestui scenariu:

a) Nivelul deficitului fondului de pensii are in prima perioada a intervalului de simulare o tendinta de crestere, atingand in anul 2017 (deci destul de curand) un maxim de 2,54%. Apoi acesta scade treptat pana la nivelul final din 2040 de 1,27% - jumatate din nivelul maxim. Trebuie remarcat ca in aceasta prima parte din perioada de simulare sistemul de pensii este responsabil de un deficit mai mare decat al bugetului consolidat, ceea ce forteaza toate ansamblul celelalte sectoare de cheltuieli publice de a inregistra un excedent. Avand in vedere procesele de consolidare bugetara din interiorul Uniunii Europene, valabile si pentru Romania, deficitul sistemului de pensii va continua sa reprezinte pentru multi ani cvasi-totalitatea deficitului bugetului consolidat - fortand celelalte sectoare de cheltuieli publice la echilibru bugetar (deficit 0).

b) Rata de inlocuire a salariului mediu brut prin pensia medie bruta (Pilonul I pana in 2032 + Pilonul II din acel an) scade permanent, ajungand la un minim in anii 2030-2031 de 29%, dupa care face un salt in momentul intrarii in plata a Pilonului II, dupa care se stabilizeaza relativ in jurul a 45%-46%.

c) Pe parcursul perioadei de simulare nu exista nici un moment de excedent al fondului de pensii, deci nici o contributie suplimentara la cresterea pensiei medii (Pilonul I).

d)Evolutia principalelor variabile dependente/de rezultat poate fi considerata satisfacatoare, chiar daca deficitul fondului de pensii ramane destul de ridicat si are un maxim de trecut in perioada 2015-2020.



II. SCENARIUL DE CRESTERE A GRADULUI DE OCUPARE A POPULATIEI ACTIVE

In acest scenariu, variaza gradul de ocupare a populatiei active, astfel incat pentru grupa de varsta 20 - 64 de ani, acesta sa ajunga la 70% in 2025 (cu 5 ani intarziere fata de tinta Strategiei Europa 2020) si 75% in 2040 - apropiat de nivelul de astazi al tarilor celor mai dezvoltate. Restul elementelor sunt pastrate la fel ca in primul scenariu.

Aplicand gradul de acoperirea a sistemului de pensii pe aceasta structura de ocupare si luand in considerare numarul de pensionari prognozati, rezulta o rata de dependenta contribuabili/pensionari semnificativ mai buna comparativ cu scenariul I.

Rezultate

Nivelul variabilelor dependente de rezultat in 2040 va fi urmatorul:

a) Deficitul fondului de pensii in PIB - 0,27%
b) Gradul de acoperire a salariului mediu cu pensia medie (Pilonul I + Pilonul II) - 45%
Concluziile principale ale acestui scenariu:

a) Nivelul deficitului fondului de pensii are in primii doi ani (2015-16) ai perioadei de simulare o tendinta de crestere, atingand in anul un maxim de 2,36% - usor mai mic decat maximum din scenariul anterior. Apoi acesta scade treptat pana la nivelul final din 2040 de 0,27% - o reducere de aproximativ 10 ori, ceea ce reprezinta o consolidare fiscala substantiala. Reducerea acestui deficit va permite fie suplimentarea alocarilor bugetare catre alte politici sociale, fie resurse financiare mai mari pentru alte politici sectoriale, inclusiv investitiile publice. Trebuie remarcat ca reducerea foarte semnificativa a deficitului sistemului de pensii va permite celorlalte sectoare bugetare de a inregistra usoare deficite - pana in 1%;

b) Acest scenariu presupune crearea in perioada 2015 - 2025 a peste 625.000 de locuri de munca sau cel putin persoane contribuind la BASS, urmand ca apoi numarul acestora sa descreasca eventual ca urmare a evolutiei demografice - sau sa fie ocupate de imigranti. Balanta locurilor de munca suplimentar necesare, pe intreaga perioada 2015 - 2040, este pozitiva cu aproximativ 230.000.

c) Rata de inlocuire a salariului mediu brut prin pensia medie bruta (Pilonul I pana in 2032 + Pilonul II din acel an) scade permanent, ajungand la un minim in anii 2030-2031 de 29%, dupa care face un salt in momentul intrarii in plata a Pilonului II, dupa care se stabilizeaza relativ in jurul a 45%- 46%.

d) Pe parcursul perioadei de simulare nu exista nici un moment de excedent al fondului de pensii, deci nici o contributie suplimentara la cresterea pensiei medii (Pilonul I).

e) Evolutia principalelor variabile dependente/de rezultat poate fi considerata buna spre foarte buna, cu o reducere foarte importanta a deficitului fondului de pensii, chiar daca acesta are un maximum de trecut in anii 2015-2016 - ceea ce va pune probleme complicate de pastrare a echilibrului bugetar. Este totusi de remarcat ca in urmatorii 10-12 ani trebuie create sau introduse in sectorul formal al economiei peste 625.000 de noi locuri de munca, ceea ce reprezinta o provocare importanta pentru stabilitatea si eficienta politicilor publice de stimulare a investitiilor private si publice si de reducere a economiei gri.

III. SCENARIUL DE MODIFICARE A SUSTINERII PILONULUI II

Potrivit Suzanei DOBRE, acest scenariu cuprinde 3 variante modificand in scenariul de baza (I. Status Quo) alocarile pentru Pilonul II astfel:

a) Varianta A - prin care contributia la Pilonul II este inghetata ca valoare absoluta la nivelul anului 2015;
b) Varianta B - prin care contributia la Pilonul II este inghetata ca procent la nivelul anului 2015;
c) Varianta C - prin care contributia la Pilonul II este anulata si activele nationalizate in anul 2015.

La Varianta A, nivelul variabilelor dependente de rezultat in 2040 pentru aceasta varianta, va fi urmatorul: Deficitul fondului de pensii in PIB - 0,65% si Gradul de acoperire a salariului mediu cu pensia medie (Pilonul I + Pilonul II) - 37%.

Concluziile principale ale acestei variante:

a) Nivelul deficitului fondului de pensii atinge nivelul maxim chiar in 2015 - 2,43%. Apoi acesta scade treptat pana la nivelul final din 2040 de 0,65% - o reducere de aproximativ 4 ori fata de nivelul maxim, dar semnificativ mai mica decat cea obtinuta in scenariul II. Acest deficit va permite totusi ca celelalte sectoare de cheltuieli bugetare sa aiba deficite de pana in 0,5% spre anul 2040.

b) Gradul de acoperire al salariului mediu de catre pensia medie (Pilonul I pana in 2032 + Pilonul II din acel an) scade permanent, ajungand la un minim in anii 2030-2031 de 29%, dupa care face un salt in momentul intrarii in plata a Pilonului II pana la 40%, dupa care isi reia scaderea ajungand la 37%, ceea ce reprezinta de asemenea o performanta net inferioara scenariilor I si II.

c) Pe parcursul perioadei de simulare nu exista nici un moment de excedent al fondului de pensii, deci nici o contributie suplimentara la cresterea pensiei medii (Pilonul I).

d) Evolutia principalelor variabile dependente/de rezultat poate fi considerata slaba, cu valori ale variabilelor dependente/de rezultat inferioare celor obtinute in scenariile

anterioare.

Varianta B

Nivelul variabilelor dependente de rezultat in 2040 pentru Varianta B, va fi urmatorul:

a) Deficitul fondului de pensii in PIB - 1,09%
b) Gradul de acoperire a salariului mediu cu pensia medie (Pilonul I + Pilonul II) - 43%.

Concluziile principale ale acestei variante:

a) Nivelul deficitului fondului de pensii atinge nivelul maxim chiar in 2015 - 2,43%. Apoi acesta scade treptat pana la nivelul final din 2040 de 1,09% - o reducere de peste 2 ori fata de nivelul maxim, dar semnificativ mai mica decat cea obtinuta in scenariul II sau

decat in scenariul III varianta A. Acest deficit nu va permite ca celelalte sectoare de cheltuieli bugetare sa aiba deficite.

b) Gradul de acoperire al salariului mediu de catre pensia medie (Pilonul I pana in 2032 + Pilonul II din acel an) scade permanent, ajungand la un minim in anii 2030-2031 de 29%, dupa care face un salt in momentul intrarii in plata a Pilonului II pana la 44%, dupa care se stabilizeaza in jurul valorii de 44%-43%, ceea ce reprezinta de asemenea o performanta inferioara scenariilor I si II, dar mai buna decat in scenariul III varianta A.

c) Pe parcursul perioadei de simulare nu exista nici un moment de excedent al fondului de pensii, deci nici o contributie suplimentara la cresterea pensiei medii (Pilonul I).

d) Evolutia principalelor variabile dependente/de rezultat poate fi considerata mai slaba, cu valori ale variabilelor dependente/de rezultat inferioare celor obtinute in scenariile anterioare.

Varianta C

Nivelul variabilelor dependente de rezultat in 2040 ale Variantei C, va fi urmatorul:

a) Deficitul fondului de pensii in PIB - 0,19%

b) Gradul de acoperire a salariului mediu cu pensia medie (Pilonul I + Pilonul II) - 24%

Concluziile principale ale acestui scenariu:

a) Nivelul deficitului fondului de pensii scade de la inceputul intervalului de simulare ajungand in 2040 la o valoare de 0,19% - cea mai mica dintre toate scenariile, foarte apropiata de tinta dorita de echilibru bugetar al sistemului de pensii. Acest lucru va permite celorlalte sectoare de cheltuieli bugetare sa inregistreze deficite intre 1%-1.5%.

b) Gradul de acoperire al salariului mediu de catre pensia medie (numai Pilonul I) scade permanent pana in 2040, ajungand la 24% in 2040 - este cel mai mic nivel de acoperire a

salariului mediu dintre toate scenariile, inclusiv in raport cu variantele A si B ale acestui scenariu;

c) Pe parcursul perioadei de simulare nu exista nici un moment de excedent al fondului de pensii, deci nici o contributie suplimentara la cresterea pensiei medii (Pilonul I).

d) Evolutia principalelor variabile dependente/de rezultat ne arata una din principalele compromisuri de politica publica specifice sistemului de pensii: echilibrarea bugetara cu pretul reducerii foarte mari a gradului de acoperire a salariului mediu de catre pensia medie, ceea ce poate determina probleme mari de saracie si excluziune sociala la nivelul pensionarilor.

Pentru mai multe detalii, consultati studiul atasat.


Editor: Andreea RADU | Publicat pe 19.01.2015

Cele mai recente stiri:
» Pensia medie lunara a ajuns la 1.016 lei in primul trimestru din 2017
» 9 ani de Pilonul II: castig de peste 1,5 miliarde euro si randament anualizat de 9,46%
» APAPR si-a ales o noua conducere: ALLIANZ-TIRIAC Pensii Private va asigura presedintia, NN Pensii vicepresedintia
» Educatia financiara, o necesitate pentru Romania
» Dezbaterile privind Pilonul II de pensii private: Precizarile Presedintelui ASF
» UPDATE: ASF a decis sa amendeze NN si sa retraga autorizatia Ralucai TINTOIU. Control la BCR Pensii
» Liviu DRAGNEA: Nationalizarea pilonului II - "fake news". Conducerea ASF va fi demisa
» ASF: Nu au fost si nu sunt discutii oficiale despre nationalizarea Pilonului II
» Sustinere pentru dezvoltarea sistemului de pensii private
» Ministrul Viorel STEFAN spune ca pensiile private nu vor fi nationalizate


Comenteaza acest articol
0 comentarii

Atentie! Campurile "Comentariu" si "E-mail" sunt obligatorii
Nume:
Daca nu sunteti logat, numele dumneavoastra va aparea cu sufixul '(Anonim)'. Pentru a va autentifica, click aici
Daca sunteti logat si nu completati campul nume, va aparea automat numele dumneavoastra cu care v-ati inregistrat pe site
E-mail:

Comentariu:
< 10.000 car.

  Cod de securitate
Introduceti codul din imagine:



Arhiva

CASCO IEFTIN

SAFETY CREDIT



























Copyright 2017 (c) pensiileprivate.ro
powered by Media XPRIMM
Pensii Private