Investitiile alternative, o posibila solutie pentru fondurile de pensii private pe timpul crizei... si nu numai
Investitiile alternative (adica in active diferite de cele
"traditionale" - actiuni, obligatiuni, conturi bancare, fonduri
mutuale) au reprezentat punctul central al conferintei "Global Pension
Funds & Alternative Investments", organizata de UNIGLOBAL Research
la Viena. Fondurile de pensii private
din intreaga lume, din Europa si chiar din regiunea Europei Centrale si
de Est testeaza tot mai mult apele investitiilor alternative. Criza
financiara globala obliga acum fondurile de pensii sa caute investitii
a caror performanta sa fie cat mai putin corelata cu evolutia negativa
a instrumentelor traditionale - aceasta fiind una dintre concluziile
conferintei. Iata tipurile de plasamente alternative prezentate in
cadrul evenimentului de la Viena:...
- ETF (Exchange Traded Funds): sunt fonduri de investitii, produse structurate care "impacheteaza" o intreaga piata financiara (de actiuni, obligatiuni, monetara, etc.), urmarind perfect evolutia indicelui pietei respective si oferind investitorilor performanta agregata a pietei, fara efortul presupus de o urmarire activa a portofoliului. "Pe termen lung, daca nu esti fond de hedging, este practic aproape imposibil sa obtii performante investitionale care sa depaseasca mereu indicele unei piete financiare. Din acest motiv au aparut ETF-urile, care urmaresc perfect indicii si livreaza investitorilor performanta agregata a pietei, cu costuri minime. Astfel, investitorii pot obtine expunere imediata la anumite piete si pot diversifica rapid structura de investitii, fara efortul administrarii active a portofoliului" - a declarat Thorsten MICHALIK, seful diviziei de ETF-uri a DEUTSCHE BANK. In urma cu doi ani, fondurile de pensii private din Europa abia investeau sume minore in ETF-uri, primele fonduri de pensii care au testat aceste produse fiind unele din statele nordice, Europa de Vest (Franta, Germania, Austria), apoi au inceput si fonduri de pensii private din Europa Centrala si de Est. "Fondurile din Est au facut pana acum doar tranzactii mici, de cate 5-10 milioane EUR , ca sa-si majoreze expunerea pe acest tip de instrumente. In ultimele doua luni am avut 4-5 tranzactii cu fonduri din Est, care au cumparat produse ETF de la noi", a spus MICHALIK. La nivel global, industria de ETF-uri administreaza active totale de circa 820 de miliarde de dolari. Un numar de 1.632 de fonduri de tip ETF sunt active in acest moment, urmarind de la pietele monetare la cele de actiuni. Practic, oriunde exista piete cu indici, ETF-urile pot urmari acesti indici si pot obtine performanta agregata a pietei. Alte avantaje ale ETF-urilor sunt: combina caracterul tranzactionabil al actiunilor cu beneficiile diversificarii oferite de fondurile mutuale; sunt foarte transparente; percep comisioane reduse pentru investitori si elimina riscul de contrapartida, a mai spus MICHALIK. In plus, titlurile ETF-urilor se tranzactioneaza pe burse, alaturi de alte instrumente, astfel ca investitorilor le este usor sa obtina expunere pe acest tip de instrumente, daca doresc.
- hedge funds (fondurile de hedging): sunt fonduri speculative, de risc ridicat, care pariaza de cele mai multe ori impotriva majoritatii investitorilor, incercand si deseori reusind sa obtina performante peste indicii generali ai pietelor pe care activeaza (performante de tip "alfa" - adica peste indicele de referinta sau peste benchmark). "Fondurile de hedging au inregistrat pana acum performante care au rezistat puternic la socurile de pe pietele globale de actiuni", spune Sven LIDEN, seful diviziei de client service & business development al furnizorului de hedge funds RMF Investment Management din Elvetia. El a oferit exemplul acestui an, cand pietele globale de actiuni au pierdut in medie peste 45% pana de curand, in timp ce pierderea medie agregata a fondurilor de hedging a fost de numai -6%, -7%. LIDEN a precizat ca randamentele ridicate si stabile ale fondurilor de hedging, alaturi de performantele de tip alfa au fost argumentele care au atras tot mai multe fonduri de pensii private din lume catre industria hegde fund-urilor. "Fondurile de pensii private din Europa au inceput sa investeasca in fonduri de hedging in urma cu doar 10 ani, in 1998", spune el. Principala problema a fondurilor de hedging este reputatia lor foarte proasta, atrasa de unele esecuri majore ale unor investitori de acest tip. Despre hedge funds se spune ca s-ar putea numara printre cauzele de la baza actualei crize, speculatiile lor aruncand in prapastie pietele globale de actiuni. "Asemenea argumente sunt emotionale si nu au legatura prea mare cu realitatea, din moment ce volumul total de active administrate de fondurile de hedging reprezinta mai putin de 1% din activele tranzactionate la nivel global pe pietele financiare. De fapt, industria mondiala de fonduri de hedging este mai mica decat Bursa elvetiana", afirma LIDEN. Fondurile de hedging raman instrumente controversate in care fondurile de pensii private pot investi. Cele mai indraznete din acest punct de vedere sunt fondurile de pensii private din Statele Unite, unele dintre ele avand expuneri chiar si de peste 10%-15%. Totusi, 80% dintre fondurile de pensii din SUA nu au investit pana acum in fondurile de hedging. In Europa, fondurile de pensii private din statele nordice (Scandinavia, mai putin Norvegia) si din Elvetia sunt si ele printre clientii importanti ai industriei globale de hedge funds. LIDEN a mai afirmat ca exista doar doua moduri eficiente pentru fondurile de pensii de a interactiona cu fondurile de hedging: fie fondurile de pensii plaseaza cel putin 10%-15% din active in fonduri de hedging, fie le evita complet - calea de mijloc fiind ineficienta. "Sigur, testarea apelor prin expuneri de 1%-2%-5% la industria de hedge fund este o metoda buna de a cunoaste acest tip de produse. Insa dupa o perioada de test, managerul fondului de pensii trebuie sa e hotarasca - ori investeste semnificativ, adica cel putin 10%, ori iese complet. Alocari de 1%-2% sunt practic inutile si nu valorifica avantajele fondurilor de hedging", a conchis LIDEN. Fondurile de hedging au de cele mai multe ori corelatii foarte reduse cu restul pietelor financiare, de cele mai multe ori fiind in situatia de a cumpara cand toata lumea vinde si de a vinde cand toata lumea cumpara.
- asset-backed lending (ABL) funds: sunt fonduri de investitii care copiaza modelul de business al bancilor (pe zona de corporate finance), oferind unor antreprenori credite pe termen scurt (sub 2 ani), de tipul finantarilor-punte, cu dobanzi mult mai mari decat cele ale bancilor - megand pana la 18% pe an in dolari. Creditele sunt insa oferite doar cu garantii (colateral) foarte solide si in proportii de cel mult 50%-60% din valoarea activelor aduse ca si garantie. De ce ar apela companiile la astfel de finantari? "De multe ori, asa cum este situatia acum, in aceasta criza financiara, bancile refuza sau nu mai sunt capabile sa ofere imprumuturi - sau pur si simplu nu accepta anumite tipuri de garantii pe care noi le acceptam - de la unele proprietati imobiliare la diferite portofolii de active", spune Jonathan KANTERMAN, managing director la STILLWATER Capital Partners, un fond de ABL din Statele Unite. Investitorii care plaseaza bani in asemenea fonduri pot obtine randamente anuale de circa 10%-11%, chiar si in aceasta perioada, in care marea majoritate a investitiilor traditionale aduc randamente negative. "Avem doua fonduri, care administreaza impreuna un portofoliu de credite de circa un miliard de dolari. Finantam tot felul de proiecte, avem diversificare sectoriala si geografica, dar acest tip de fonduri nu reprezinta o industrie in care fondurile de pensii private sa poata investi miliarde de dolari, ci doar sume de ordinul zecilor de milioane", spune KANTERMAN. "Fondurile de pensii au inceput sa se uite cu interes la acest tip de plasamente alternative de acum trei ani, dar abia in urma cu trei luni am avut prima investitie a unui fond de pensii in fondul nostru - o alocare de 15 milioane de dolari, care va creste la 100 de milioane de dolari in urmatorul trimestru, de la unul dintre cele mai mari cinci fonduri de pensii private din Statele Unite", a continuat el. La fel ca si fondurile de hedging, fondurile de ABL sunt foarte putin corelate cu evolutia pietelor financiare traditionale.
- fondurile de private-equity: sunt fonduri de investitii care plaseaza disponibilitatile financiare in actiuni ale unor companii nelistate pe piete bursiere. Fondurile de private equity cumpara participatii semnificative in companii nelistate, le tin pe perioade relativ lungi (3-5 sau mai multi ani) si apoi isi vand aceste participatii (exit), castigand din cresterea valorii companiilor in care au investit. Potrivit lui Petr ROJICEK, directorul de investitii al casei de private equity ALPHA Associates din Elvetia, investitiile in private equity sunt acum foarte atractive, intrucat criza financiara a redus valoarea de piata a multor companii, iar nivelul de intrare este suficient de redus. "Investitiile de private-equity facute in perioade post criza, mai ales in regiunea Europei Centrale si de Est si in zona Comunitatii Statelor Independente au adus, istoric vorbind, cele mai ridicate randamente", spune ROJICEK. Dezavantajele majore ale fondurilor de private equity sunt insa dificultatile de evaluare periodica a detinerilor (chestiune vitala pentru fondurile de pensii private, de exemplu, si lichiditatea redusa - detinerile fiind practic "blocate" pana in momentul exitului facut de fond.
Fara niciun dubiu, investitiile alternative - in instrumente cum sunt cele prezentate mai sus, dar si in real estate, bunuri (petrol, metale, etc) si altele - capteaza tot mai mult interes din partea fondurilor de pensii private la nivel global. Cea mai "exotica" posibilitate de investitii alternative prezentata la conferinta de la Viena este investitia in vinuri de colectie, o industrie de nisa, elitista, dar in crestere.
In Romania, fondurilor de pensii private le este deocamdata interzis sa investeasca in orice fel de plasamente alternative. Situatia se va schimba insa in curand, Comisia (CSSPP) avand in curs de adoptare norme care vor relaxa puternic investitiile permise fondurilor de pensii. Astfel, acestea vor avea voie sa investeasca pana la 5% din active (procent mai redus in unele cazuri) in diferite plasamente alternative: ETF, fonduri de hedging, private equity si altele.
Investitiile alternative (adica in active diferite de cele
"traditionale" - actiuni, obligatiuni, conturi bancare, fonduri
mutuale) au reprezentat punctul central al conferintei "Global Pension
Funds & Alternative Investments", organizata de UNIGLOBAL Research
la Viena. Fondurile de 